Arhive de etichete: #arhitecturaempatica

Timp de decenii, dezvoltarea urbană a fost evaluată aproape exclusiv prin eficiență. Densitate. Trafic. Randament economic. Număr de metri pătrați construiți. Capacitate de consum. Fluxuri optimizate. Orașul contemporan a devenit, treptat, un mecanism performant. Dar performanța nu produce automat apartenență. Poți construi un oraș impecabil funcțional și totuși

Există o diferență profundă între un spațiu luminat și un spațiu atins de lumină. În arhitectură, lumina nu este doar o necesitate funcțională. Este material. Este atmosferă. Este orientare, ritm și emoție. Iar dintre toate formele de lumină naturală, lumina zenitală are probabil una dintre …

Cele mai valoroase spații ale unui oraș nu sunt întotdeauna cele monumentale. Nu sunt neapărat cele mai scumpe, cele mai spectaculoase sau cele mai fotografiate. De multe ori, memoria afectivă a unui loc se construiește în zone apare

Amos Rapoport arată în House Form and Culture că forma casei nu este determinată doar de climă sau tehnică, ci mai ales de structuri culturale, sociale și simbolice. Cu alte cuvinte, casa nu este niciodată neutră: ea traduce o lume.

Un spațiu nu trebuie doar să funcționeze. Trebuie să poată fi locuit fără efort. În acest sens, arhitectura își depășește condiția de obiect și devine mediu activ, capabil să susțină sau să

Gordon Cullen vorbea despre „serial vision” — acea succesiune de cadre care construiesc experiența urbană. În interior, mecanismul este similar, dar mai intim. Spațiul devine un instrument de reglare a atenției și a

Principii cheie pentru trasee de circulație empatice: Intuitivitate și claritate pentru o orientare ușoară Flexibilitate și adaptabilitate la diverse utilizări Elemente de design care…